Guvernarea nu renunţă la proiectul de lege privind decriminalizarea infracţiunilor economice; Ce schimbări propune Ministerul Economiei, în frunte cu Gaburici
Guvernarea nu renunţă la proiectul de lege privind decriminalizarea infracţiunilor economice; Ce schimbări propune Ministerul Economiei, în frunte cu Gaburici
Controversatul proiect de lege privind decriminalizarea infracţiunilor economice, eleborat de Ministerul Justiţiei, a suferit unele schimbări. Documentul a fost supus discuţiilor în cadrul unei şedinţe la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, conduse de Chiril Gaburici şi la care au participat reprezentanţii partenerilor de dezvoltare, ai comunităţii de business şi ai societăţii civile.

Ministerul Economiei a propus excluderea mai multor prevederi din varianta iniţială a proiectului. Şi anume, s-a renunţat la excluderea atribuţiilor de urmărire penală de la Serviciul Vamal; la excluderea sau schimbarea competenţelor organelor de drept: Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura, Poliţia, Poliţia de frontieră; la modificarea procedurii de citare; la includerea unui nou articol – contravenţia flagrantă; la mecanismul de neîncepere a urmăririi penale în baza executării prescripţiei organelor de control; la procedurile simplificate de constatare şi examinare a contravenţiilor etc.

De asemenea, s-a propus ca persoana să fie liberată de pedeapsa penală doar dacă a săvârşit pentru prima oară una dintre infracţiunile economice prevăzute expres (art. 241 - practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, art. 2411 - practicarea ilegală a activităţii financiare, art. 242 - pseudoactivitatea de întreprinzător, art. 244 - evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, art. - 2441 - evaziunea fiscală a persoanelor fizice, art. 250 - transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz); a înlăturat încălcările şi a reparat prejudiciul; a achitat la bugetul de stat o sumă egală cu valoarea prejudiciului material cauzat, dar nu mai mică decât dublul limitei maxime a amenzii prevăzute de sancţiunea articolului corespunzător din Partea specială.

Proiectul prevede că liberarea nu se va aplica, dacă fapta a fost săvârşită cu aplicarea constrângerii psihice sau fizice, s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii şi sănătăţii persoanei sau a fost săvârşită de un grup criminal organizat sau organizaţie criminală.

Totodată, în proiectul de lege s-au păstrat amendamentele ce ţin de reducerea pedepsei şi majorarea penalităţilor, introducerea pedepsei penale pentru autorităţi la tergiversarea emiterii actelor permisive şi la efectuarea abuzivă a controalelor, limitarea organelor urmăririi penale în procesul de efectuare a percheziţiilor şi ridicare a bunurilor, limitarea ridicării bunurilor care ar stopa activitatea de business etc.

Participanţii la discuţii urmează să examineze modificările propuse de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii, astfel încât la următoarea şedinţă proiectul să fie definitivat.

Proiectul propus de Ministerul Justiţiei, privind decriminalizarea infracţiunilor economice, a fost criticat de mai multe ONG-uri care spun că acesta poate avea o serie de implicaţii negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenţiei potenţialilor investitori strategici de a veni în ţara noastră.

Potrivit experţilor, proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracţiuni economice, iar astfel se va transmite un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credinţă. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense şi a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancţiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen, susţin experţii.

Iniţiativa a provocat şi îngrijorarea Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova care atrage atenţia despre riscul ca persoanele implicate în frauda bancară să scape fără pedeapsă.

Totodată, Centrul de Politici şi Reforme au atras atenţia că, prin promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracţiuni de ordin economic, Republica Moldova se înscrie într-o listă de ţări care doar mimează lupta cu corupţia:

- în 2016, Federaţia Rusă promovează proiectul de lege vizând decriminalizarea infracţiunilor economice şi înlocuirea răspunderii penale cu compensarea daunelor produse;

- în mai 2013, Kazahstanul aprobă un proiect de lege referitor la decriminalizarea crimelor economice;

- în decembrie 2011, în Ucraina, Ianukovici semnează legea privind amendamentele pentru unele acte legislative (referitor la umanizarea responsabilităţii pentru încălcare în sectorul activităţii economice).

- la sfârşitul lui 2017, Armenia anunţa intenţia de a decriminaliza un şir de infracţiuni economice etc.